Ghid de supravietuire in “Mania cupoanelor” si printre “vanatorii” de reduceri

Untitled-1 copyColcaie corabia promotiilor de tot soiul de “carmaci” care doar pretind ca stiu ce fac in vreme de furtuna. Am ales sa scriu despre un subiect din sfera cumparaturilor colective pentru ca “furtuni” sunt pretutindeni, iar “carmaci” sunt multi si de toate soiurile, la orice nivel. Fatis, fara sa ma ascund dupa degete, voi pleda pentru “vanatorii de oferte”, ia daca vei avea rabdarea sa citesti pana la capat, imi vei da dreptate (sau imi vei da in cap – e alegerea ta).

Sa ne-ntelegem: “vanator” e acela care pandeste si ataca ceva. Orice. (cel putin asta mi-a spus mie profesorul de limba romana).

Daca pandesti postasul si “ataci” cozile la pensii, esti “vanator de pensii”, chiar daca pensiile alea ti se cuvin. Daca “pandesti” vitrinele magazinelor si “ataci” raioanele cu semnul “%”, esti “vanator de produse, chiar daca a trecut de foarte mult timp vremea agoniselii de nevoie.

Pe acelasi principiu, “specialistii” din domeniul cumparaturilor colective au ajuns la concluzia ca daca intri pe agregatoarele de reduceri, compari ofertele si o alegi pe cea mai ieftina, esti “vanator de reduceri”… si iata asa a luat nastere un nou “balaur” consumerist. Am ales cele doua exemple expuse mai sus pentru ca aceiasi “specialisti” au si n-au dreptate, iar argumentele ce urmeaza pot fi usor aplicate in alte sfere de interes, nu numai in cazul saiturilor de reduceri.

De ce da? De ce suntem, fara exceptie, vanatori de oferte:

…pentru ca s-au dus si vremurile cand cumparam impulsiv – “imi place, e limitat, il vreau, il iau!”  Ca orice alta metoda publicitara de facut bani transformata peste noapte in “domeniu”, piata cumparaturilor colective (sau grosolan spus “saiturile de reduceri”) e un fel de “Fat Frumos” care a crescut intr-un an cat altii in zece si a ajuns prematur la maturitate. Au urmat valuri masive de angajari si au patruns in viata acestul Fat Frumos, o gramada de “ucenici” care habar n-au ce fac, de ce si pentru ce. Schimbarile sunt obligatorii, iar obligatorii vor ramane pana la adancile batraneti muribunde ale ofertelor cu peste 50% discount.

Din acest motiv, am inceput sa ne intrebam daca chiar avem nevoie de serviciul sau produsul aflat la oferta, daca oferta X e mai buna decat oferta Y ori daca avem vreme si motive sa beneficiem de ea. La fel de important consider ca e si daca e ceva in neregula cu produsul sau serviciul aflat la oferta. “Dar de ce-o fi la oferta? Ce “buba” are?” Unii cumpara din pura curiozitate sa afle ce e in neregula, altii cumpara sa fie la curent cu modul in care se ingrijeste vecinul de capra lui, altii trec printr-o perioada mai delicata si nu-si permit sa dea mai multi bani, ori se zgarcesc la 2 lei in plus. Indiferent de motiv, TOTI “vanam” ce credem ca ni se potriveste. TOT TIMPUL. (Hei, nu dati vina pe mine, asa ne-au invatat de mici, asa ne invatam si noi copiii, asa ii vor invata si ei pe copiii lor, acesta este “sistemul” si nici mie nu-mi place.)

De ce nu?… si ce sunt, de fapt, vanatorii de oferte:

Cum se poate sa se insele un “specialist”? Cum se poate ca, la un moment dat, TOTI sa fi fost vanatori de oferte, iar asta sa nu fie neaparat un lucru rau? Ei bine, Am aratat in paragraful anterior ca alegem ofertele care ni se potrivesc in urma unui set de comparatii si analize personale – filtre care ne determina sa dam bani sau nu pe ceva aruncat pe o pagina de promovare, cu un mare “doar la.. x LEI”/ “numai la 2 bani in loc de o avere!”

“Vanatoarea”, insa, nu se opreste aici. Din moment ce ai ajuns in punctual de a beneficia de produsul sau serviciul achizitionat la oferta, inevitabil il mai treci printr-o serie de filtre: e mai bun decat ce aveam inainte, oare chiar am nevoie de el si pe viitor, imi poate usura in vreun fel viata, ma ajuta sau ma incurca, cei de la care l-am luat au fost amabili cu mine sau s-au purtat ca si cum as fi avut o mare stampila cu “vanator de oferte” pe frunte, imi permit pretul lui “real”? Si ar mai fi destul de multe intrebari la care ai nevoie sa iti raspunzi. Ei bine, daca raspunsul la cel putin doua din aceste intrebari este “nu”, cel mai probabil ca vei evita sa mai achizitionezi produsul sau serviciul respectiv, chiar daca va fi din nou la oferta. Asta, in mintea comerciantului de la care l-ai luat, se traduce automat in faptul ca esti vanator de oferta si ca i-ai adus o mare paguba afecerii lui.

Ori lucrurile nu stau chiar asa.

Draga Comerciant,

Ca sa vezi ca am avut, la un moment dat, interes fata de produsul sau serviciul tau, i-am dat o sansa si mi l-am cumparat – ce-i drept, la pret redus pentru ca am si eu temerile si rezervele mele cand vine vorba de pierderi.

DAR

Ca sa iti cumpar si a doua oara, trebuie sa imi arati ca meriti (nu ma refer la cineva anume, ca individ cu CNP, ci la tipul de activitate pe care o desfasori, la compania – suna pompos, asa-i? – pe care o reprezinti tu si angajatii tai).

Demonstreaza-mi ca am nevoie de tine si negresit am sa-ti calc pragul a doua oara. Demonstreaza-mi si ca motivul pentru care faci ceea ce faci (sarmale, chiloti, plombe, radiografii, “defrisari” intre picioare)  are un motiv anume la care eu sa ader. Daca esti un salon care face epilari, par example, mai sunt cateva sute care fac acelasi lucru, dar daca imi spui ca faci epilari pentru ca vrei ca femeia sa se simta frumoasa si crezi in delicatetea ei, s-ar putea sa iti zambesc frumos a doua oara cand sun sa ma programez.

La tine, nu la altul!